Un indicator relevant al performanței de business în domeniul serviciilor profesionale de FM la nivel național îl constituie profitabilitatea acestuia, înțeleasă ca raportul dintre profitul net și pierderea netă la nivel anual. În cele ce urmează, sunt prezentate nivelurile de profitabilitate raportat atât la ansamblul domeniului FM, cât și la nivelul fiecărui tip de servicii care compune acest domeniu – situație la sfârșitul anului 2017 (ultimul an din care datele oficiale de la Registrul Comerțului sunt integral disponibile în acest moment).
Astfel, la nivelul întregului domeniu, profitul net total raportat de firmele de FM „câștigătoare” a fost de 901,5 milioane lei, reprezentând aproape 11% din totalul cifrei de afaceri. În ceea ce privește pierderea netă totală, aceasta s-a situat la 227 milioane lei, respectiv 2,7% din totalul încasărilor pe anul 2017. Aceste valori conduc la constatarea faptului că, la nivelul întregului domeniu FM, bilanțul este pozitiv, cu un plus de 674,5 milioane lei, indicând o profitabilitate finală de 8,1%. Această valoare este superioară cu 1,1% față de anul 2016. Comparativ cu profitabilitatea cifrei de afaceri la nivelul întregii economii naționale, care a fost de 5,2%, profitabilitatea sectorului FM este superioară cu aproape 3%.
Detaliind aceste evaluări la nivelul serviciilor care compun sectorul FM național, se observă diferențe semnificative între performanțele acestora, diferențe ilustrate în graficul alăturat:
serviciile de catering prezintă, pe de o parte, un profit net de 12%, dar și o pierdere netă de 2%, relativ redusă, rezultând astfel o profitabilitate finală pozitivă de 10%;
serviciile de administrare și mentenanță a imobilelor prezintă un profit net de 15,5%, dar, pe de altă parte, o pierdere netă de 6,4%, cu o profitabilitate finală de 9,1%;
serviciile de pază și securitate prezintă un profit net de doar 6,4% și, totodată, o pierdere netă de 1,7%, înregistrând o profitabilitate finală de 4,7%;
pentru serviciile suport, cifrele indică o profitabilitate netă de 6,6% și, alternativ, o pierdere netă de 2,2%, rezultând o profitabilitate finală de 4,4%;
referitor la serviciile de curățenie, avem un profit net de 15,8%, compensat de o pierdere netă de 2,4%, ceea ce generează o profitabilitate finală de 13,4%;
privind serviciile de peisagistică, acestea prezintă un profit net de 12,9%, afectat de o pierdere netă pe ramură de 1,8%, ceea ce determină profitabilitatea finală de 11.1%.
Datele de mai sus relevă câteva aspecte interesante:
se poate observa clar o diferențiere marcantă a profitabilității pe segmentele de servicii analizate, în care serviciile de curățenie oferă cea mai mare rentabilitate (cca. 16%), urmate strâns de cele de administrare/mentenanță clădiri, cu peste 15%, și de peisagistică, cu aproape 13%;
la polul opus, proporția cea mai mare de pierderi se înregistrează la serviciile de administrare /mentenanță clădiri, de peste 6%, restul serviciilor raportând pierderi în intervalul de valori 1,7 – 2,4%, prin comparație relativ minore.
Făcând bilanțul profit/pierdere, rezultă că, la capitolul „rentabilitate”, serviciile de curățenie rămân „campioane”, fiind urmate în ordine descrescătoare de serviciile de peisagistică, de catering și de cele de administrare/mentenanță clădiri, toate cu bilanțuri pozitive de peste 9%.
Chiar dacă această raportare este circumstanțială, având în vedere cauzalitatea complexă care determină succesul sau insuccesul firmelor în piața de FM, valorile ca atare și raporturile dintre acestea oferă o imagine edificatoare privind situația actuală a acestei industrii în dezvoltare, contribuind la întregirea perspectivei privind nivelurile de performanță al acesteia.
https://rofma.ro/wp-content/uploads/2019/03/profitabilitate-firme-facility-management-2017.jpg449754adminhttps://rofma.ro/wp-content/uploads/2026/09/New-Project.pngadmin2019-03-04 06:28:342019-03-04 06:28:34Profitabilitatea serviciilor profesionale de Facility Management în România
ROFMA – Asociația Română de Workplace și Facility Management este organizația profesională reprezentativă a profesioniștilor din domeniul facility management din România. Una dintre misiunile importante asumate de ROFMA este relizarea de studii și analize privind piața locală de facility management, sub toate aspectele sale. Astfel, Studiul privind piața românescă de facility management în anul 2017 cuprinde informații interesante și utile refritoare la această piață, din care prezentăm sintetic, în continuare, date referitoare la volumul și dinamica firmelor de facility management din România în perioada 2010-2017.
Concret, evoluția tinerei piețe de facility management (FM) în ultimii ani a fost continuu ascendentă, cu dinamici multianuale care au depășit alte categorii de servicii profesionale din real estate. În acest context, anul 2017 a fost unul foarte bun în ceea ce privește performanțele acestui sector.
Astfel, dacă avem în vedere numărul firmelor active în această piață conform datelor Registrului Comerțului, la sfîrsitul anului 2017 erau active 8.095 de firme la nivel national. Față de anul 2016, creșterea este de aproape 660 de firme, respectiv cu 8,8% mai mare. Comparând volumul firmelor active în 2017 cu cel din 2010, creșterea este mult mai consistentă, însumând 3.115 firme, adică un plus de aproape 63% într-un interval de 8 ani.
Dinamica firmelor de facility management din România în funcție de tipurile de servicii
Dacă avem în vedere tipurile de servicii care compun sectorul managementului facilităților, se constată ritmuri semnificativ diferite în dinamica acestor creșteri. Astfel, cea mai importantă creștere, în perioada 2010-2017, se înregistrează pe segmentul firmelor specializate în servicii suport pentru clădiri comerciale, cu un plus de 185%. Acesta este urmat de cel al firmelor specializate în administrarea și întreținerea clădirilor, cu o creștere de peste 90%, apoi cele de curățenie (+60,5%), peisagistică (+56,9%), catering (49%) și de cele de pază și securitate (42%). Aceste diferențe ale dinamicilor de creștere reflectă, în mare măsură, evoluția diferențiată a cererii de servicii profesionale pentru clădiri moderne din actualul deceniu, la nivel național. Este de remarcat că segmentul serviciilor suport, în care se includ firmele profesionale care prestează servicii integrate sau multiple pentru clienți internaționali, înregistrează cea mai amplă dinamică a creșterii multianuale.
Dinamica firmelor de facility management din România în funcție de distribuția teritorială
Este interesantă și distribuția teritorială a acestui volum de firme active în domeniile menționate mai sus. În acest sens, în zona metropolitană București-Ilfov sunt înregistrate și activează aproape 40% din totalul de peste 8.000 de firme de FM din țară. Volume mult mai mici se înregistrează, în ordine descrescătoare, în județele Cluj, Timiș, Constanța, Prahova, Bihor, Iași, Sibiu și Mureș. Trebuie subliniat însă că în centre urbane precum Cluj Napoca, Constanța, Timișoara sau Iași, prezența serviciilor FM este în creștere masivă, consecință a investițiilor consistente în noi spații de birouri, de retail și industrial-logistice din ultima perioadă, în special după anul 2015.
https://rofma.ro/wp-content/uploads/2019/02/dinamica_numar_firme_facility_management_Romania.jpg533800adminhttps://rofma.ro/wp-content/uploads/2026/09/New-Project.pngadmin2019-02-27 10:43:482019-02-27 10:43:48Dinamica firmelor de facility management din România în perioada 2010-2017
https://rofma.ro/wp-content/uploads/2026/09/New-Project.png00adminhttps://rofma.ro/wp-content/uploads/2026/09/New-Project.pngadmin2019-02-22 16:29:172019-02-22 16:29:17Conducere ROFMA nou
Încurajăm industria de facility management să-și privească activitatea dintr-o altă perspectivă.
În prezent există oportunitatea de a considera managementul mediului de lucru (workplace management) o soluție menită să redefinească facility managementul, transformându-l într-un domeniu mult mai relevant pentru conducerile organizațiilor și pentru mediul de afaceri.
Există o legătură tot mai evidentă între nevoile beneficiarilor din mediul contruit, productivitatea angajaților și facility management. Tradițional – și oarecum limitat –, domeniul FM este perceput ca reprezentând ansamblul serviciilor de administrare, operare și mentenanță a clădirilor (curățenie, recepție, securitate și control acces, mentenanță tehnică a echipamentelor din clădiri etc). Dar FM-ul joacă un rol cheie și în modul în care oamenii interacționează cu spațiile dintr-o clădire și cu elementele de cultură a organizației/organizațiilor din clădirea respectivă. Indiferent dacă acei oameni sunt angajați, clienți sau vizitatori ocazionali ai respectivului spațiu.
Astfel, facility managementul se transformă: mai mult decât să deservească doar un set de active ale mediului construit, oferă acum și un management al mediul de lucru (workplace management) din cadrul organizațiilor.
Plecând de la aceste realități și evoluții pe plan internațional, ROFMA, ca asociație reprezentativă a sectorului de facility management din România, a decis să cuprindă, atât în numele său oficial, cât și în obiectivele și proiectele sale, domeniul de workplace management.
De ce Workplace Management și Facility Management împreună în ROFMA?
Oportunitatea de a crește profilul FM prin demonstrarea impactului său asupra obiectivelor strategice ale organizațiilor;
Șansa de a crea și oferi noi servicii de FM adaptate cerințelor mediului de lucru;
Modalitatea de a contura mai puternic identitatea și statutul ocupațiilor din FM și de a atrage noi talente către domeniul FM;
Posibilitatea ca facility managementul să capete rolul de unificator și coordonator al conceptelor, resurselor și activităților ce vizează mediul de lucru (workplace) dintr-o organizație;
Trecerea de la o abordare limitată, preponderent tehnică, de furnizare a unor servicii specializate, către o abordare strategică care se bazează pe o colaborare apropiată cu top managementul, precum și cu celelalte structuri ale organizației, cu precădere HR și IT, precum și cu arhitecți, designeri de interior, specialiști în științe sociale.
Includerea Workplace Management alături de Facility Management ne ajută să repoziționăm domeniul și să determinăm o mai bună înțelegere a valorii pe care specialiștii în facility management și workplace management o aduc organizațiilor.
Workplace Management și Facility Management împreună în ROFMA!
https://rofma.ro/wp-content/uploads/2019/02/ROFMA_schimbare_denumire_workplace.jpg4011000adminhttps://rofma.ro/wp-content/uploads/2026/09/New-Project.pngadmin2019-02-20 14:17:282019-02-20 14:17:28ROFMA devine Asociația Română de Workplace și Facility Management
Spațiul fizic de lucru și cultura organizațională se numără printre elementele definitorii ale fiecărei organizații.
Pentru mulți, noțiunea de „workplace” sau „mediu de muncă” înseamnă un spațiu fizic (de obicei o clădire) în care oamenii își desfășoară activitatea. Pentru alții, „workplace” se referă, mai degrabă, la cultura organizațională. Aceste percepții diferite ale conceptului de „workplace” sunt cuprinse în noțiunile noastre de „muncă” prin următoarele două perspective:
„unde mergi” să muncești
„ceea ce faci” în timpul programului de lucru
Ambele perspective sunt modelate de mediul nostru profesional și de educație.
Fără cultură organizațională vorbim doar de spații de lucru. Spațiile prind viață prin cultura oamenilor, devenind mediu de lucru.
Spațiul fizic influențează cultura organizațională, iar cultura organizațională influențează la rândul ei spațiul. Totodată, tehnologia joacă un rol-cheie în muncă, putând fi considerată o a treia componentă a locului de muncă, alături de spațiul fizic și de cultura organizațională.
Ce este workplace managementul sau managementul mediului de muncă
Worplace management înseamnă concentrarea pe nevoile clădirilor și cele ale oamenilor pentru a dezvolta și valorifica implicarea, creativitatea, productivitatea și loialitatea acestora.
Un workplace management performant presupune dezvoltarea și menținerea în echilibru a tot ceea ce influențează oamenii în activitatea lor profesională zilnică: spațiu, servicii, activități zilnice, tehnologii, informații, comportament, mediul psihologic și social.
Dincolo de spațiul de lucru tradițional, există o serie de aspecte funcționale și de percepție a mediului de lucru (workplace) precum:
Posibilitatea de a-ți alege locul unde să lucrezi, dar și percepția că ai autonomia să faci această alegere;
Importanța mediului de lucru asupra stării de sănătate personale, a accesului la un mediu natural pentru a obține starea de bine individuală și colectivă;
Importanța și oportunitățile de socializare generate de spațiile comune precum cele de relaxare sau cele de alimentație publică (food courts, cafenele etc.);
Provocările de a-ți gestiona relația și granițele dintre viața profesională și cea personală;
Posibilitatea de a te implica în activități de responsabilitate socială în cadrul mediului de lucru.
Mediul de muncă la nivelul individului
La nivel individual, mediul de muncă poate avea un impact atât funcțional (determină eficiența activităților oamenilor), cât și simbolic (influențează modul în care se simt în raport cu munca depusă și valorile organizației în care activează).
Mediul de muncă la nivelul organizației
La nivel organizațional, mediul de muncă poate fi folosit, printre altele, pentru a proiecta scopul și imaginea unei organizații, pentru a atrage și a păstra talentele sau pentru a iniția procese de schimbare benefice.
Organizațiile competitive recunosc acest lucru și investesc în mediul de lucru. Pentru aceste organizații, valoarea strategică a mediului de lucru și a workplace managementului devine esențială în atingerea obiectivelor. Astfel, se dezvoltă proiecte care pun accent pe medii de lucru alternative (Alternative Workplaces) și pe mobilitate în interiorul și în exteriorul birourilor, dar și pe alinierea tot mai accentuată a spațiului de lucru la programele de atragere și retenție a angajaților, precum și a celor de employer branding.
Evolutia remarcabila a industriei FM la nivel national, ca dimensiune si diversitate, s-a concretizat si prin cresterea consistenta a volumului fortei de munca active in cadrul firmelor prestatoare de servicii profesionale. In acest sens, constatam ca numarul total al angajatilor se ridica la aproape 150 de mii de persoane, reprezentand circa 2,7% din totalul fortei de munca active la nivel national la sfarsitul anului 2017. Comparativ cu anul precedent, se inregistreaza o crestere de circa 3% si, luand ca referinta anul 2010, cresterea volumului total de personal este considerabila – peste 40%.
Daca avem in vedere distributia proportionala a angajatilor in functie de tipurile de servicii in care sunt activi, constatam ca volumul cel mai mare de personal se gaseste in segmentul serviciilor de paza si securitate, care acopera doua treimi din totalul de 150 de mii, fiind urmat de numarul angajatilor in activitatile de curatenie profesionala (17%), de cel al personalului din serviciile de administrare si mentenanta a cladirilor, precum si de peisagistica, respectiv cate 6% fiecare. Cu procente mult mai mici regasim lucratorii din serviciile suport si catering, cu cate 3%.
Comparand valorile de mai sus, constatam ca in anul 2017, fata de 2016, cea mai mare crestere a volumului de personal se regaseste la serviciile de peisagistica (+9%), urmate de serviciile suport (+8%) si cele de curatenie (+6%). Tot cresteri, dar semnificativ mai reduse, le gasim in segmentele serviciilor de paza si securitate si in cele de administrare si mentenanta cladiri. Inregistram insa si o scadere: numarul de angajati din firmele de catering s-a diminuat semnificativ, cu peste 11 % in 2017 fata de anul precedent. Este posibil ca aceasta situatie sa reflecte doar o stare conjuncturala, „de moment”, pentru acest segment de servicii.
Daca extindem comparatia cu anul 2010, deci pe o perioada de 8 ani, evolutia numerica a personalului din firmele specializate in activitati specifice de FM evidentiaza dinamici diferite ale cresterilor acestora. De exemplu, serviciile suport inregistreaza cea mai ampla crestere de personal (+73% ), urmate de cresteri importante in segmentele serviciilor de catering (+50%), de curatenie (+48%) si de paza si securitate.
Cifrele de mai sus ilustreaza dinamici si evolutii diferite ale necesarului de forta de munca in interiorul segmentelor care compun industria de facility management, in care constatam cresteri ample in ultima perioada, precum cele din serviciile suport, fapt care pune in evidenta cererea accentuata de forta de munca pentru firme specializate in servicii integrate. Pentru alte tipuri de servicii insa, cererea este mult mai ponderata, cum este cazul serviciilor de administrare si mentenanta a cladirilor. Pe de alta parte, pe termen lung, cateringul a crescut consistent ca volum de personal angajat, chiar daca a inregistrat, temporar, o scadere in perioada recenta.
Desigur, toate aceste variatii sunt determinate de oscilatii conjuncturale in cererea pietei pentru anumite tipuri de servicii, care insa nu afecteaza major tendinta continuu crescatoare a volumului de angajati activi in industria FM nationala. In egala masura trebuie tinut cont si de lipsa acuta a fortei de munca in sectoarele luate in considerare.
In continuare, prezentam sub forma tabelara, clasamentul primelor 10 firme cu cele mai mari volume de angajati, pe segmentele de servicii care compun industria romaneasca de facility management.
TOP 10 FIRME IN FUNCTIE DE NR. DE ANGAJATI: Servicii de paza si securitate
TOP 10 FIRME IN FUNCTIE DE NR. DE ANGAJATI: Servicii de curatenie profesionala
TOP 10 FIRME IN FUNCTIE DE NR. DE ANGAJATI: Servicii de peisagistica
TOP 10 FIRME IN FUNCTIE DE NR. DE ANGAJATI: Servicii de administrare si mentenanta a cladirilor
TOP 10 FIRME IN FUNCTIE DE NR. DE ANGAJATI: Servicii suport
TOP 10 FIRME IN FUNCTIE DE NR. DE ANGAJATI: Servicii de catering
https://rofma.ro/wp-content/uploads/2019/02/forta-munca-facility-management-2019.png521834adminhttps://rofma.ro/wp-content/uploads/2026/09/New-Project.pngadmin2019-02-15 13:47:302019-02-15 13:47:30STUDIU 2019: Forta de munca in industria FM romaneasca
Profitabilitatea serviciilor profesionale de Facility Management în România
Valeriu Petrescu, 4 martie 2019
Un indicator relevant al performanței de business în domeniul serviciilor profesionale de FM la nivel național îl constituie profitabilitatea acestuia, înțeleasă ca raportul dintre profitul net și pierderea netă la nivel anual. În cele ce urmează, sunt prezentate nivelurile de profitabilitate raportat atât la ansamblul domeniului FM, cât și la nivelul fiecărui tip de servicii care compune acest domeniu – situație la sfârșitul anului 2017 (ultimul an din care datele oficiale de la Registrul Comerțului sunt integral disponibile în acest moment).
Astfel, la nivelul întregului domeniu, profitul net total raportat de firmele de FM „câștigătoare” a fost de 901,5 milioane lei, reprezentând aproape 11% din totalul cifrei de afaceri. În ceea ce privește pierderea netă totală, aceasta s-a situat la 227 milioane lei, respectiv 2,7% din totalul încasărilor pe anul 2017. Aceste valori conduc la constatarea faptului că, la nivelul întregului domeniu FM, bilanțul este pozitiv, cu un plus de 674,5 milioane lei, indicând o profitabilitate finală de 8,1%. Această valoare este superioară cu 1,1% față de anul 2016. Comparativ cu profitabilitatea cifrei de afaceri la nivelul întregii economii naționale, care a fost de 5,2%, profitabilitatea sectorului FM este superioară cu aproape 3%.
Detaliind aceste evaluări la nivelul serviciilor care compun sectorul FM național, se observă diferențe semnificative între performanțele acestora, diferențe ilustrate în graficul alăturat:
Datele de mai sus relevă câteva aspecte interesante:
Făcând bilanțul profit/pierdere, rezultă că, la capitolul „rentabilitate”, serviciile de curățenie rămân „campioane”, fiind urmate în ordine descrescătoare de serviciile de peisagistică, de catering și de cele de administrare/mentenanță clădiri, toate cu bilanțuri pozitive de peste 9%.
Chiar dacă această raportare este circumstanțială, având în vedere cauzalitatea complexă care determină succesul sau insuccesul firmelor în piața de FM, valorile ca atare și raporturile dintre acestea oferă o imagine edificatoare privind situația actuală a acestei industrii în dezvoltare, contribuind la întregirea perspectivei privind nivelurile de performanță al acesteia.
Dinamica firmelor de facility management din România în perioada 2010-2017
Valeriu Petrescu, 27 februarie
ROFMA – Asociația Română de Workplace și Facility Management este organizația profesională reprezentativă a profesioniștilor din domeniul facility management din România. Una dintre misiunile importante asumate de ROFMA este relizarea de studii și analize privind piața locală de facility management, sub toate aspectele sale. Astfel, Studiul privind piața românescă de facility management în anul 2017 cuprinde informații interesante și utile refritoare la această piață, din care prezentăm sintetic, în continuare, date referitoare la volumul și dinamica firmelor de facility management din România în perioada 2010-2017.
Concret, evoluția tinerei piețe de facility management (FM) în ultimii ani a fost continuu ascendentă, cu dinamici multianuale care au depășit alte categorii de servicii profesionale din real estate. În acest context, anul 2017 a fost unul foarte bun în ceea ce privește performanțele acestui sector.
Astfel, dacă avem în vedere numărul firmelor active în această piață conform datelor Registrului Comerțului, la sfîrsitul anului 2017 erau active 8.095 de firme la nivel national. Față de anul 2016, creșterea este de aproape 660 de firme, respectiv cu 8,8% mai mare. Comparând volumul firmelor active în 2017 cu cel din 2010, creșterea este mult mai consistentă, însumând 3.115 firme, adică un plus de aproape 63% într-un interval de 8 ani.
Dinamica firmelor de facility management din România în funcție de tipurile de servicii
Dacă avem în vedere tipurile de servicii care compun sectorul managementului facilităților, se constată ritmuri semnificativ diferite în dinamica acestor creșteri. Astfel, cea mai importantă creștere, în perioada 2010-2017, se înregistrează pe segmentul firmelor specializate în servicii suport pentru clădiri comerciale, cu un plus de 185%. Acesta este urmat de cel al firmelor specializate în administrarea și întreținerea clădirilor, cu o creștere de peste 90%, apoi cele de curățenie (+60,5%), peisagistică (+56,9%), catering (49%) și de cele de pază și securitate (42%). Aceste diferențe ale dinamicilor de creștere reflectă, în mare măsură, evoluția diferențiată a cererii de servicii profesionale pentru clădiri moderne din actualul deceniu, la nivel național. Este de remarcat că segmentul serviciilor suport, în care se includ firmele profesionale care prestează servicii integrate sau multiple pentru clienți internaționali, înregistrează cea mai amplă dinamică a creșterii multianuale.
Dinamica firmelor de facility management din România în funcție de distribuția teritorială
Este interesantă și distribuția teritorială a acestui volum de firme active în domeniile menționate mai sus. În acest sens, în zona metropolitană București-Ilfov sunt înregistrate și activează aproape 40% din totalul de peste 8.000 de firme de FM din țară. Volume mult mai mici se înregistrează, în ordine descrescătoare, în județele Cluj, Timiș, Constanța, Prahova, Bihor, Iași, Sibiu și Mureș. Trebuie subliniat însă că în centre urbane precum Cluj Napoca, Constanța, Timișoara sau Iași, prezența serviciilor FM este în creștere masivă, consecință a investițiilor consistente în noi spații de birouri, de retail și industrial-logistice din ultima perioadă, în special după anul 2015.
Conducere ROFMA nou
ROFMA devine Asociația Română de Workplace și Facility Management
Încurajăm industria de facility management să-și privească activitatea dintr-o altă perspectivă.
Există o legătură tot mai evidentă între nevoile beneficiarilor din mediul contruit, productivitatea angajaților și facility management. Tradițional – și oarecum limitat –, domeniul FM este perceput ca reprezentând ansamblul serviciilor de administrare, operare și mentenanță a clădirilor (curățenie, recepție, securitate și control acces, mentenanță tehnică a echipamentelor din clădiri etc). Dar FM-ul joacă un rol cheie și în modul în care oamenii interacționează cu spațiile dintr-o clădire și cu elementele de cultură a organizației/organizațiilor din clădirea respectivă. Indiferent dacă acei oameni sunt angajați, clienți sau vizitatori ocazionali ai respectivului spațiu.
Astfel, facility managementul se transformă: mai mult decât să deservească doar un set de active ale mediului construit, oferă acum și un management al mediul de lucru (workplace management) din cadrul organizațiilor.
Plecând de la aceste realități și evoluții pe plan internațional, ROFMA, ca asociație reprezentativă a sectorului de facility management din România, a decis să cuprindă, atât în numele său oficial, cât și în obiectivele și proiectele sale, domeniul de workplace management.
De ce Workplace Management și Facility Management împreună în ROFMA?
Includerea Workplace Management alături de Facility Management ne ajută să repoziționăm domeniul și să determinăm o mai bună înțelegere a valorii pe care specialiștii în facility management și workplace management o aduc organizațiilor.
Workplace Management și Facility Management împreună în ROFMA!
Despre Workplace Management
Spațiul fizic de lucru și cultura organizațională se numără printre elementele definitorii ale fiecărei organizații.
Pentru mulți, noțiunea de „workplace” sau „mediu de muncă” înseamnă un spațiu fizic (de obicei o clădire) în care oamenii își desfășoară activitatea. Pentru alții, „workplace” se referă, mai degrabă, la cultura organizațională. Aceste percepții diferite ale conceptului de „workplace” sunt cuprinse în noțiunile noastre de „muncă” prin următoarele două perspective:
Ambele perspective sunt modelate de mediul nostru profesional și de educație.
Fără cultură organizațională vorbim doar de spații de lucru. Spațiile prind viață prin cultura oamenilor, devenind mediu de lucru.
Spațiul fizic influențează cultura organizațională, iar cultura organizațională influențează la rândul ei spațiul. Totodată, tehnologia joacă un rol-cheie în muncă, putând fi considerată o a treia componentă a locului de muncă, alături de spațiul fizic și de cultura organizațională.
Ce este workplace managementul sau managementul mediului de muncă
Worplace management înseamnă concentrarea pe nevoile clădirilor și cele ale oamenilor pentru a dezvolta și valorifica implicarea, creativitatea, productivitatea și loialitatea acestora.
Un workplace management performant presupune dezvoltarea și menținerea în echilibru a tot ceea ce influențează oamenii în activitatea lor profesională zilnică: spațiu, servicii, activități zilnice, tehnologii, informații, comportament, mediul psihologic și social.
Dincolo de spațiul de lucru tradițional, există o serie de aspecte funcționale și de percepție a mediului de lucru (workplace) precum:
Mediul de muncă la nivelul individului
La nivel individual, mediul de muncă poate avea un impact atât funcțional (determină eficiența activităților oamenilor), cât și simbolic (influențează modul în care se simt în raport cu munca depusă și valorile organizației în care activează).
Mediul de muncă la nivelul organizației
La nivel organizațional, mediul de muncă poate fi folosit, printre altele, pentru a proiecta scopul și imaginea unei organizații, pentru a atrage și a păstra talentele sau pentru a iniția procese de schimbare benefice.
Organizațiile competitive recunosc acest lucru și investesc în mediul de lucru. Pentru aceste organizații, valoarea strategică a mediului de lucru și a workplace managementului devine esențială în atingerea obiectivelor. Astfel, se dezvoltă proiecte care pun accent pe medii de lucru alternative (Alternative Workplaces) și pe mobilitate în interiorul și în exteriorul birourilor, dar și pe alinierea tot mai accentuată a spațiului de lucru la programele de atragere și retenție a angajaților, precum și a celor de employer branding.
STUDIU 2019: Forta de munca in industria FM romaneasca
Valeriu Petrescu, 15 februarie 2019
Evolutia remarcabila a industriei FM la nivel national, ca dimensiune si diversitate, s-a concretizat si prin cresterea consistenta a volumului fortei de munca active in cadrul firmelor prestatoare de servicii profesionale. In acest sens, constatam ca numarul total al angajatilor se ridica la aproape 150 de mii de persoane, reprezentand circa 2,7% din totalul fortei de munca active la nivel national la sfarsitul anului 2017. Comparativ cu anul precedent, se inregistreaza o crestere de circa 3% si, luand ca referinta anul 2010, cresterea volumului total de personal este considerabila – peste 40%.
Daca avem in vedere distributia proportionala a angajatilor in functie de tipurile de servicii in care sunt activi, constatam ca volumul cel mai mare de personal se gaseste in segmentul serviciilor de paza si securitate, care acopera doua treimi din totalul de 150 de mii, fiind urmat de numarul angajatilor in activitatile de curatenie profesionala (17%), de cel al personalului din serviciile de administrare si mentenanta a cladirilor, precum si de peisagistica, respectiv cate 6% fiecare. Cu procente mult mai mici regasim lucratorii din serviciile suport si catering, cu cate 3%.
Comparand valorile de mai sus, constatam ca in anul 2017, fata de 2016, cea mai mare crestere a volumului de personal se regaseste la serviciile de peisagistica (+9%), urmate de serviciile suport (+8%) si cele de curatenie (+6%). Tot cresteri, dar semnificativ mai reduse, le gasim in segmentele serviciilor de paza si securitate si in cele de administrare si mentenanta cladiri. Inregistram insa si o scadere: numarul de angajati din firmele de catering s-a diminuat semnificativ, cu peste 11 % in 2017 fata de anul precedent. Este posibil ca aceasta situatie sa reflecte doar o stare conjuncturala, „de moment”, pentru acest segment de servicii.
Daca extindem comparatia cu anul 2010, deci pe o perioada de 8 ani, evolutia numerica a personalului din firmele specializate in activitati specifice de FM evidentiaza dinamici diferite ale cresterilor acestora. De exemplu, serviciile suport inregistreaza cea mai ampla crestere de personal (+73% ), urmate de cresteri importante in segmentele serviciilor de catering (+50%), de curatenie (+48%) si de paza si securitate.
Cifrele de mai sus ilustreaza dinamici si evolutii diferite ale necesarului de forta de munca in interiorul segmentelor care compun industria de facility management, in care constatam cresteri ample in ultima perioada, precum cele din serviciile suport, fapt care pune in evidenta cererea accentuata de forta de munca pentru firme specializate in servicii integrate. Pentru alte tipuri de servicii insa, cererea este mult mai ponderata, cum este cazul serviciilor de administrare si mentenanta a cladirilor. Pe de alta parte, pe termen lung, cateringul a crescut consistent ca volum de personal angajat, chiar daca a inregistrat, temporar, o scadere in perioada recenta.
Desigur, toate aceste variatii sunt determinate de oscilatii conjuncturale in cererea pietei pentru anumite tipuri de servicii, care insa nu afecteaza major tendinta continuu crescatoare a volumului de angajati activi in industria FM nationala. In egala masura trebuie tinut cont si de lipsa acuta a fortei de munca in sectoarele luate in considerare.
In continuare, prezentam sub forma tabelara, clasamentul primelor 10 firme cu cele mai mari volume de angajati, pe segmentele de servicii care compun industria romaneasca de facility management.
TOP 10 FIRME IN FUNCTIE DE NR. DE ANGAJATI: Servicii de paza si securitate
TOP 10 FIRME IN FUNCTIE DE NR. DE ANGAJATI: Servicii de curatenie profesionala
TOP 10 FIRME IN FUNCTIE DE NR. DE ANGAJATI: Servicii de peisagistica
TOP 10 FIRME IN FUNCTIE DE NR. DE ANGAJATI: Servicii de administrare si mentenanta a cladirilor
TOP 10 FIRME IN FUNCTIE DE NR. DE ANGAJATI: Servicii suport
TOP 10 FIRME IN FUNCTIE DE NR. DE ANGAJATI: Servicii de catering