Blog Single Author Fullwidth

 

Prezentul studiu este realizat pe baza și în conformitate cu recomandările din “METODOLOGIA COSTURILOR PE CICLUL DE VIAŢĂ AL CONSTRUCŢIILOR LA NIVEL EUROPEAN” publicata in 2011 de  Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă prin grija Dlui Profesor inginer Silviu Lambrache de la URBAN-INCERC, Sucursala INCERC București, Secția Economia Construcțiilor.

Descrierea metodologiei de analiză.

Metodologia de analiză a costurilor pe ciclu de viață cuprinde următoarele componente principale:

– Ghiduri care specifică procesul și etapele necesare pentru aplicarea analizei pe ciclul de viață al sistemelor HVAC și care conțin recomandări pentru utilizatori;
– Tehnici și instrumente reprezentând procesele detaliate analitic și evaluate, precum și ghiduri de utilizare a lor pe întregul ciclu de viață;
– Formulare predeterminate conținând modalități de colectare și prelucrare repetitivă a datelor precum și modalități de utilizare a acestora.

 Prin definiție, metodologia reprezintă un sistem de principii, practici și proceduri aplicabile costurilor pe ciclul de viață și care poate include:
– ce informații și date trebuie obținute;
– cum vor fi analizate datele și informațiile;
– cum se vor interpretata și prelucra rezultatele.

 Metodologia urmărește printre altele si aplanarea conflictelor ce apar uzual in analiza criteriilor de performantă a duratei de viață a unui sistem:

• Proiectantul încearcă să micșoreze costurile totale de execuție
• Mentenanța încearcă să reducă costurile cu reparațiile
• Utilizatorii încearcă să crească timpul de funcționare in condițiile unei utilizări normale
• Contabilii încearcă să crească valoarea actuala prelungind perioada de amortizare
• Acționarii doresc să crească valoarea de piață a investiției

Astfel analiza LCC poate fi instrumentul cu ajutorul căruia o decizie de management se poate lua in totala cunoștința de cauza ținând seama de realitatea concreta, costuri și timp.

O analiză completă va cuprinde în detaliu tratate următoarele capitole:

1. Identificarea scopului principal al analizei LCC
   a. exprimarea scopului analizei;
   b. înțelegerea aplicării corespunzătoare LCC și a rezultatelor care decurg din analiza.
2. Identificarea scopului analizei:
   a. stadiile în care va fi aplicată analiza LCC;
   b. rezultate și informații relevante în urma studiului;
   c. cerințele specifice.
3. Identificarea posibilităților de extindere a analizei de sustenabilitate legată de LCC:
   a. Stabilirea legăturilor dintre sustenabilitate și LCC;
   b. rezultatele analizei de sustenabilitate introduse în procesul LCC;
   c. identificarea rezultatelor LCC care vor alimenta sustenabilitatea.
4. Metodele economice de evaluare
   a. identificarea perioadei de analiză și a factorilor determinanți;
   b. identificarea tehnicilor pentru evaluarea opțiunilor.
5. Identificarea nevoilor de analiză suplimentară (risc, incertitudine și senzitivitate)
   a. completarea evaluărilor preliminare de risc și incertitudine;
   b. necesitatea evaluării unui plan de management al riscului;
   c. proceduri de evaluare a riscului.
6. Identificarea proiectului și evaluarea cerințelor
   a. definirea scopului proiectului și caracteristicile cheie ale bunurilor;
   b. definirea exigențelor proiectului;
   c. definirea performanțelor relevante și a cerințelor de calitate;
   d. bugetul proiectului și graficul de execuție. 
7. Identificarea opțiunilor care vor fi incluse în LCC și costurile care vor fi considerate
   a. identificarea elementelor care vor face obiectul analizei LCC;
   b. alegerea opțiunilor pentru elementele analizate;
   c. identificarea incluse.
8. Elemente de cost și timp ce vor fi folosite în analiză
   a. costuri relevante;
   b. valoarea cost;
   c. costurile aplicate;
   d. date de întreținere și utilizare pentru toată durata de viață.
9. Valorile parametrilor financiari și perioada analizată
   a. stabilirea perioadei de analiză;
   b. valorile parametrilor financiari corespunzători;
   c. Taxe ce se iau în considerație;
   d. parametrii financiari de scădere a costurilor.
10. Revizuirea strategiei de risc și realizarea analizelor preliminare de risc şi incertitudine
    a. planificarea verificării riscurilor identificate;
    b. analiza calitativă a riscurilor;
    c. scopul și extinderea cantitativă a evaluării riscului.
11. Evaluarea economică
    a. analiza LCC;
    b. rezultatele înregistrate.
12. Continuarea analizei detaliate de risc și incertitudine (dacă este necesar)
    a. evaluarea cantitativă a riscului;
    b. rezultatele înregistrate.
13. Analiza de senzitivitate (dacă este necesar)
    a. analiza de senzitivitate angajată;
    b. interpretarea rezultatelor.
14. Interpretarea și prezentarea rezultatelor 
    a. rezultatele inițiale prevăzute și interpretate;
    b. rezultatele prezentate folosind formatele corespunzătoare;
    c. necesitatea de iterații suplimentare LCC identificate.
15. Prezentarea rezultatelor finale si a concluziilor ce reies in urma analizei
    a. Prezentarea rezultatelor pentru fiecare din soluțiile analizate
    b. Analiza comparativă de soluții și concluzii aferente
    c. Sugestii si recomandări

 

Elemente de cost și timp ce vor fi folosite în analiză:

Stabilirea constantelor:

În cadrul analizei rămân neschimbate anumite elemente pe care le consideram constante, fiind tratate ca atare și constituind elementul de plecare în cadrul analizei.

Dintre elementele considerate constante fac parte acele elemente de cost a căror valoare este cunoscută sau a căror evoluție de cost în timp este neschimbată și cunoscută.

Pentru durata de viață a construcției considerată a fi de 50 ani sunt costuri care nu pot fi estimate necunoscând evoluția în timp a valorii actuale.

Intre acestea enumeram:

• Evoluția inflației
• Dobânzi și taxe bancare (costul banilor)
• Costurile energiei electrice
• Costul gazelor naturale
• Evoluția prețului consumabilelor
• Taxe și alte rigori legislative

Având în vedere comparația realizată între echipamente componente a unor sisteme similare și nu a unui sistem în raport cu propria sa evoluție în timp, precum și faptul că interesul analizei este de a scoate în evidentă eficienta unui model în raport cu un altul, aceste costuri vor fi considerate constante și vor avea valoarea actuală pe întreaga perioadă analizată. 

Punctul forte al modelului de cost îl reprezintă faptul că acesta folosește un nivel detaliat de măsurare a costurilor, coborând la nivelul activităților individuale.

Referitor la determinarea costului pe ciclul de viață al echipamentelor este necesară luarea în considerare a unor elemente generale de calcul:

– costul pe ciclul de viață al sistemelor reprezintă suma dintre cheltuielile inițiale (cheltuieli de cercetare, proiectare și execuție) și a cheltuielilor viitoare (cheltuieli pentru exploatarea și întreținerea obiectivului, cheltuieli de post utilizare care pot fi de demolare, dezafectare, reconversie, reciclare);

– suprafețele la care se raportează costurile se vor stabili după necesitate, pentru elemente de construcție, pârți de obiect sau obiect de construcție;

– orizontul de timp este considerat în majoritatea cazurilor echivalent cu durata de serviciu normală a obiectului sau a elementului analizat;

– pentru însumarea costurilor care dau valoarea costului global pe ciclul de viață și care se consumă la momente diferite de timp este necesară aplicarea unor factori de actualizare; prin aplicarea acestor factori, costurile sunt aduse la nivelul unei date reper, de regulă anul în care se face comparația.

Aproape toate modelele din literatura de specialitate folosesc metoda NPV (Net Prezent Value).

Societatea Americană pentru încercări și materiale (American Society for Testing Materials ASTM) a publicat următorul model:

NPV = C + R – S + A + M + E (Jutta, 2007)

în care:

C – costurile de investiții

R – costurile cu înlocuiri

S – valoarea de revânzare la nivelul perioadei de sfârșit a ciclului (costuri reziduale)

A – costuri anuale cu utilizarea, întreținerea și reparațiile

M – costuri neanuale cu utilizarea, întreținerea si reparațiile

E – costurile de energie

In cazul analizei ciclului de viață a unor sisteme sau echipamente care urmează a fi montate uzual, se utilizează pentru calculul costului global al ciclului de viață următoarea relație:

LCC = Cic + Cin + Ce + Co + Cm + Cs + Cenv + Cd

LCC = costul ciclului de viață

Cic = Costul inițial de achiziție (Cazane, chiler, pompe de căldură, grinzi răcire, radiatoare, servicii si costuri auxiliare)

     Costul inițial include si estimarea sau valoarea reala a următoarelor elemente:

• Costul proiectării, avize autorizații si taxe (In cazul concret al analizei aceste costuri sunt incluse in costul de achiziție si montaj)

• Costul de analiza a ofertelor si pregătire a achiziției

• Cost de achiziție administrativ

• Costul testelor si inspecției

• Costul cu piesele de schimb pe stoc

• Costul training-ului pentru personalul ce operează sau întreține echipamentele

• Costul pieselor auxiliare necesare la montaj 

Cin = Costul instalării si punerii in funcțiune  (include școlarizarea)

         Costul instalării si punerii in funcțiune  include:

• Fundații—proiectare, pregătire, beton si ranforsări, etc.

• amplasarea pe fundație a echipamentului

• Conexiunea conductelor de recirculație

• Conexiunea instrumentarului electric si a branșamentului principal

• Conexiunea sistemelor auxiliare si utilitare

• agentul de lucru (freon in cazul chilerului)

• Costul punerii in funcțiune si a testelor inițiale

Ce = Costul energiei (Previziune a costului energiei necesare pentru operare)
Co = costul de operare (manopera)
Cm = Costul cu mentenanța si reparațiile (Reparații de rutina si predicții pe
reparații accidentale)
Cs = Costul nefuncționării sistemelor (pierderi de producție)
Cenv = Cost protecție mediu (costuri datorate necesitații de decontaminare in caz de accident cu implicații pe mediu)
Cd = Costul de dezafectare (inclusiv readucerea la stare inițiala a locului de montaj si valoarea de reciclare   a materialelor rezultate din dezafectare)

Interpretarea rezultatelor obținute în urma calculelor costurilor pe ciclul de viață, se face identificându-se cele mai potrivite metode (grafice, tabele) de prezentare a rezultatelor inițiale obținute și includerea acestora în raportul final.

Rezultatele analizei costurilor pe ciclul de viață (LCC) necesita analiză și interpretare care va include:

– reprezentarea costurilor pe ciclul de viață ca procent din costurile de achiziție
– reprezentarea costurilor pe ciclul de viață în raport cu costul pe m2 suprafață construită;
– reprezentarea costurilor pe ciclul de viață în raport cu costul anual (sau costul anual pe m2);
– reprezentarea costurilor pe ciclul de viață în raport cu costurile pe ciclul de viață
– reprezentarea costurilor pe ciclul de viață pe categorii de costuri (achiziție, utilizare, întreținere);

 Evaluarea economică

 Pentru o corecta evaluare, se vor considera următoarele costuri:

1. Cost investițional: include costul de achiziție al echipamentelor, transportul la locul de montaj, manopera de instalare, punere în funcțiune a echipamentului și a accesoriilor ce țin de funcționalitatea acestuia.

2. Cost întreținere: Se vor estima toate costurile inclusiv manopera și materialele necesare pentru întreținere curenta

3. Consumabile: Cuprinde valoarea estimată a consumabilelor

4.  Reparații accidentale și capitale: Costul estimat al reparațiilor in funcționare normala și cost reparații capitale estimate după recomandările producătorului

5. Cost dezafectare: Vor fi estimate costurile de înlocuire la sfârșitul duratei de viață

6. Perioada de amortizare: Perioada de amortizare a echipamentelor in conformitate cu legislația in vigoare

7. Valoarea duratei de viată: Cumul al costurilor totale la care se ia în calcul pentru perioada de utilizare de 50 ani fără costul înlocuirii cu un echipament similar considerând ca se asigura cerințele utilizării pe perioada aleasă.

 

Costul investițional al echipamentelor

Se analizează oferte pentru echipamentele propuse ce întrunesc condițiile indicate în proiect iar valorile, conform ofertelor primite și estimărilor de piață

Costul mentenanței anuale se estimează cu respectarea numărului de revizii recomandate de producător pe fiecare tip de echipament în parte, estimând numărul de persoane necesare realizării operațiilor de întreținere la un cost orar mediu.

Ipoteza de calcul va ține seama de costul operațiilor de întreținere considerând servicii realizate cu personal specializat fie ele externalizate sau realizate cu personal propriu. Costul include și materiale mărunte utilizate la verificări.

Reparațiile accidentale sunt considerate a intra in limita unei valori de timp de maxim 10% din timpul total de funcționare în funcție de specificul echipamentului și de gradul critic a funcționarii acestuia.

Reparațiile capitale se estimează la limita duratei de funcționare și includ operații de up-grade în limita a 10% din costul inițial al echipamentelor, schimbarea componentelor de uzură și readucerea în parametrii proiectați pentru a crește capacitatea de operare cu minim 30% durata de utilizare de la momentul realizării lucrărilor.

 

Premisele de calcul pentru energie

Cel mai important element al analizei îl constituie modul de estimare a costurilor energiei pe întreaga perioadă a duratei de viată.

Din acest motiv am explicat în cele ce urmează cât mai detaliat modul în care se pot estima cât mai aproape de realitate aceste costuri.

Costul energiei consumate, în speță energie electrica sau gaze naturale se pot prelua din cărțile tehnice ale echipamentelor considerând cazul ideal de consum. Pentru a calcula evoluția prețului pentru energie electrica și gaze naturale se verifică prognoza evoluției prețurilor comunicate de Comisia Națională De Statistică.

Nu se vor considera preturile reglementate de ANRE ca fiind subvenționate decât pentru consumatorii casnici.

Pentru a ține seama de evoluția preturilor este de preferat să utilizam datele furnizate de  Raportul Național realizat de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE pentru Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în domeniul Energiei – ACER.

Comisia Europeană Opcom S.A. administrează piața de energie electrică pentru ziua următoare, prețul de închidere stabilit aici constituind o referință pentru prețurile stabilite pe alte piețe.

Chiar dacă la nivelul anului 2014 prețul energiei electrice a scăzut cu 2,5% tendința este de creștere iar pe termen lung, pe lângă prognoza statistică de creștere a prețului energiei există și tendința de aliniere la prețul mediu european.

Media europeana a costului energiei este de 18.48 cenți/kwh iar România ca să ajungă la un preț mediu are nevoie de o creștere a costului energiei cu minim 30% in următorii 5 ani. Creșterea poate fi justificata și prin necesitatea investițională din domeniul energiei necesara pentru înlocuire si up-grade la echipamentele din sistemul energetic național.

Pentru a realiza o prognoza de creștere a prețului energiei electrice pe o perioada de 50 ani în condițiile enunțate mai sus, consideram o creștere liniara a costului energiei cu 3%/an.  

În noul calendar de liberalizare stabilit cu Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, prețul gazelor naturale din producția internă pentru consumatorii casnici și producătorii de energie termică va crește de la 1 iulie 2016 la 66 lei/MWh, de la 1 aprilie 2017 la 72 lei/MWh, 1 aprilie 2018 — 78 lei/MWh, 1 aprilie 2019 — 84 lei/MWh și 1 aprilie 2020 — 90 lei/MWh. 

In conformitate cu oficializarea creșterii anunțate pentru consumatorii casnici, consideram ca procentul de creștere poate fi considerat corect si pentru a exprima creșterea prețului pentru consumatorii din celelalte categorii de consumatori.

Astfel pentru a exprima prețul anual a gazelor naturale vom considera o creșterea liniara anuala similara ca pentru energia electrică, respectiv de 3% pe întreaga durata considerata de 50 ani.

Pentru estimarea costurilor de dezafectare calculul tine seama de greutatea proprie a echipamentelor și materialul din care sunt confecționate.

Uzual, costurile de dezafectare reprezintă 80% din costul de instalare din care se deduce prețul obținut prin vânzarea ca material reciclabil a parților din care acestea sunt confecționate (fier, aluminiu, cupru, etc).

 

Exemplu de calcul 

Pentru ușurința calculelor, considerăm o clădire de birouri clasa A cu o suprafață totală desfășurată de pentru care proiectantul a calculat  ca necesară instalarea unui Sistem HVAC format din 3 Cazane în condensație cu arzătoare pe gaz cu o putere nominala totala de 450kW, 2 agregate Chiler cu aceiași putere de răcire de 450kW, 3 CTA-uri și un nr total de 400 ventil convectoare distribuite uniform în întreaga clădire.

In detaliu fiecare dintre aceste utilaje sunt descrise mai jos unde au fost si estimate costurile pe întreaga lor durată de viață.

Cazane de încălzire

Se consideră 3 cazane, pe gaz, în condensație, cu funcționare în cascadă, cu o putere termica nominală totala de 450 kW, cu următoarele caracteristici tehnice:

-putere nominală: 32-150 kW, pentru agent termic 50/30°C;

-presiune de lucru admisa: 6 bar;

-consum gaz metan obișnuit: 17,47 mc/h

Consideram prețul de achiziție de 20.000 EURO cu transport și punere în funcțiune. Montajul cazanelor îl putem estima la valoarea de 5.000 Euro

Operațiile de verificare semestriale cu conservarea pe timp de vara a cazanelor și o verificare înainte de repunerea în funcțiune pe perioada rece sunt estimate la aceiași valoare independent de puterea acestora.

Se estimează a fi necesara o echipa de 3 persoane.

Operațiile anuale de întreținere ce includ consumabilele 1200 EURO /an adică pe întreaga durata de viață 60.000 EURO

Costurile de ISCIR-izare pentru echipamente sub presiune se calculează in conformitate cu ORDIN Nr. 998 din 30 aprilie 2013 privind aprobarea Prescripției tehnice PT CR 1-2013 „Tarife pentru operațiunile de autorizare, avizare, verificare tehnică și alte activități la instalații sub presiune, instalații de ridicat, instalații/echipamente pentru parcurile de distracții și aparate consumatoare de combustibil, efectuate de Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat” considerate anual la tariful actual prevăzut de 100 lei/ora si un nr estimat de 42 ore respectiv 930 Euro/an Adică un cost de 46.500 Euro pe întreaga durata de viață.

Reparația capitala a cazanelor se prevede la un nr de ore de funcționare conform specificațiilor de proiectare. Estimarea este de o reparație capitala la 10 ani iar costul este defalcat fiind reprezentat ca si cost anual. Astfel considerăm o funcționare normala cazanele vor suporta pe întreaga durata de viață un număr de 4 reparații capitale estimate ca fiind la o valoare de cca 80% din costul de montaj respectiv 3.200 Euro ceea ce conduce la o valoare pe întreaga durata de viață de 12.800 EURO

Pentru determinarea costului reparațiilor accidentale consideram o funcționare de 99% având in vedere ciclicitatea funcționarii si un număr mediu de cca 2 intervenții pe an (una pe ciclu de funcționare) care pot însemna 400 EURO/an, respectiv 20.000 EURO pe întreaga durata de viață a clădirii.

Reparația capitala a cazanelor reprezentat ca si cost anual 3.200 Euro si o valoare pe întreaga durata de viață de 16.000 EURO

Consumul de gaz pe un cazan este de 17,47 mc/h in regim de funcționare la cca 40% din nominal si pentru o perioada de numai 4 luni pe an adică Max 120 zile si o funcționare la parametrii de cca 55% din timpul zilei, consumul va fi de 20.125 mc/an la o valoare  PCS de 0,010973  MWh/mc, (comună pentru furnizorii din România) adică 220,83 MW

Costul dezafectării estimat la 80% din valoarea de instalare cu vânzarea lor la centre de reciclare la un preț mediu de 0,2Euro/kg si deducerea valorii din costurile dezafectării este de 3.000 Euro

Costul global al ciclului de viață pe o perioada calculata de 50 ani pentru cazane va fi:

LCC = 910.882 €

Agregate preparare apa răcită (Chiler)

Doua agregate de preparare apa răcita (chilere), în funcționare redundantă, cu amoniac, cu condensatoare răcite cu aer, pentru montaj la exterior, inclusiv automatizare cu protecție la îngheț și accesorii cu următoarele caracteristici tehnice:

-agent refrigerant: R717

-capacitate răcire: 450 kW, pentru apa răcita 7/12°C, Te =35°C;

-putere consumata: 174 kW;

-greutate: 7294 kg

Consideram cele 2 unități cu o valoare de achiziție de 200.000 EURO.

Montajul și punerea în funcțiune o estimăm la 50.000 Euro

Operațiile anuale de întreținere ce includ consumabilele sunt estimate la o valoare anuala de 3.000 EURO.

Costurile de întreținere pe durata de viață vor fi în acest caz de 150.000 EURO

Reparațiile capitale în reprezentare anuala sunt de 2.500 Euro, adică un cost pe durata de viață de 125.000 Euro

Pentru reparații accidentale cu un grad de funcționalitate de 99% au un cost de 150 EURO/an, respectiv 7.500 Euro pe întreaga durata de viață.

Consumul de energie electrica de 107,9KWh, la capacitate de 50% pe o perioada medie de 155 zile/an, este de 200.7 MW/an.

La un cost de 155 lei/MW și un curs mediu de 4,5lei/EURO costul anual al energiei consumate de chiler în perspectiva unei creșteri anuale cu 3% a costului energiei electrice va fi de 521 248,91 Euro

Costul dezafectării va costa cca 32.000 Euro iar deducerea valorii din costurile dezafectării este de cca 1.800 Euro.

Costul global al ciclului de viață pe o perioada calculata de 50 ani pentru agregatele de preparare apa răcita (chilere) va fi:

LCC = 1.083.949 €

 

Centrale de Tratare Aer

Presupunem că centralele de tratare aer în număr de 3 au o valoare însumată de 120.000 EURO.

Montajul și punerea în funcțiune poate fi estimată la 40.000 Euro

Operațiile anuale de întreținere ce includ schimbarea filtrelor cu o periodicitate trimestriala sunt estimate la o valoare anuala de 5.000 EURO. Costurile de întreținere pe durata de viață vor fi in acest caz de 250.000 EURO

Reparațiile capitale se planifica la 10 ani si constau in principal in schimbarea motoarelor sau a lagărelor acestora la un cost reprezentat ca si cost anual de 2.200 Euro, respectiv un cost pe durata de viață de 110.000 Euro

Pentru determinarea costului reparațiilor accidentale consideram un grad de funcționalitate de 98% având în vedere necesitatea funcționalității în proporție de 80% cu un număr mediu de 0.2 intervenții pe an care pot însemna 80 EURO/an, respectiv 4.000 Euro pe întreaga durata de viață.

Având în vedere reviziile trimestriale cu curățarea și schimbarea filtrelor, eventualele probleme (în principal datorate funcționarii defectuoase a presostatelor la acumulări mari de praf), sunt eliminate astfel încât reparațiile accidentale au o pondere mică la CTA-uri. 

Consumul de energie electrica cumulat pe toate unitățile este de cca 50KW/h, care în condițiile  unei funcționari la capacitate de 70% pe o perioada medie de 250 zile/an, și o funcționare la parametrii de cca 55% din timpul zilei, este de 115.5 MW/an.

La un cost de 155 lei/MW și un curs mediu de 4,5lei/EURO costul anual al energiei consumate de chiler în perspectiva unei creșteri anuale de 3% a costului energiei electrice va fi de 545.402,45 Euro.

Costul dezafectării 34.000 Euro iar deducerea valorii din cost a materialelor reciclabile este estimata la cca 4.500 Euro.

Costul global al ciclului de viață pe o perioada calculata de 50 ani pentru centralele de tratare aer va fi:

LCC =  1.098.902 €

 

Ventilo convectoare 

Se considera un număr de 250 ventilo convectoare cu 4 țevi, pentru montaj în plafon tip caseta, cu capacitate răcire 2.00 kw, capacitate încălzire 3.8kw cu următoarele caracteristici:

-capacitate de răcire totala: 2000 W, pentru apa răcita 15/20°C, Ti=24°C, h.r 50%, aer proaspăt 18°C

-capacitate încălzire: 3800W, pentru agent termic 55/35°C, Ti=22°C, h.r. 50%, aer proaspăt 22°C

-debit aer proaspăt: 1200 mc/h

-dimensiuni Lxlxh: 265 x 575 x 575 mm

De asemenea pentru completare se mai montează încă 150 ventilo convectoare cu dimensiunea de Lxlxh: 3000x300x235 mm.

Prețul unei de piața al unei unități este de 730 – 750 Euro ceea ce ne duce la un cost maxim total de achiziție de 300.000 Euro.

Montajul și punerea în funcțiune este estimată la cca 150 Euro pe fiecare unitate ceea ce constituie un total de încă 60.000 Euro

Operațiile de întreținere presupun verificări ale racordurilor, verificare etanșeitate condens, curățare si schimbare filtre, igienizare si tratamente anti bacteriologice semestriale estimate la o valoare anuala de 25.000 EURO.

Suma presupune verificări trimestriale și revizii semestriale pe fiecare unitate, include prețul filtrelor și a soluțiilor de igienizare și tratare.  Costurile de întreținere pe durata de viață vor fi în acest caz de 1.250.000 EURO

Reparațiile capitale nu se justifica fiind însă de luat in calcul înlocuirea după o funcționare de cca 15 ani. Astfel consideram încă odată prețul de achiziție si montaj pe toata durata de viață a clădirii, respectiv: 300.000 Euro.

Pentru determinarea costului reparațiilor accidentale consideram un grad de funcționalitate de 98% având în vedere construcția acestora (cu patru țevi) și funcționarea atât cu apa caldă cât și cu apă rece.

Funcționarea în proporție de 80% din an atât pentru cald cât și pentru rece, duce la un număr mediu de 3 intervenții corective lunare raportat la toate unitățile instalate cu un cost de 30 Euro pe intervenție care pot însemna 1.080 EURO/an, respectiv 54.000 Euro pe întreaga durata de viață.

Consumul de energie electrica pe fiecare unitate este  de 50 W care cumulat pe toate unitățile reprezintă cca 20 KW/h.

In condițiile unei funcționări la capacitate de 70% pe o perioadă medie de 250 zile/an, este de 84 MW/an.

La un cost de 155 lei/MW si un curs mediu de 4,5lei/EURO costul anual al energiei consumate de chiler în perspectiva unei creșteri anuale cu 3% a costului energiei electrice va fi de 218 160,98 Euro

Costul dezafectării se realizează cu preluarea echipamentelor scoase din uz de către o firma de profil si vânzarea lor la centre de reciclare la un preț mediu de 0,2Euro/kg pentru partea de otel, 0.65 Euro/kg pentru aluminiu și 5 Euro/Kg pentru cupru.

Având in vedere proporțiile în care se regăsesc aceste materiale într-un ventilo convector și greutatea acestuia, avem 20% otel, 10% cupru, 15% aluminiu și restul plastic. Un asemenea agregat are aproximativ 20 kg deci la 400 unități vor fi cca 1.600 kg otel, 800 kg cupru si 1200 kg aluminiu.

Dezafectarea echipamentelor va costa cca 40.000 Euro iar deducerea valorii din costurile dezafectării este estimata la cca 5.100 Euro din care 780Euro din aluminiu, 4.000 Euro din cupru respectiv 320 Euro din otel.

Costul global al ciclului de viață pe o perioada calculata de 50 ani pentru ventilo convectoare va fi:

LCC = 2.163.061 €

 

 

Modul de interpretare a rezultatelor

Analiza finală împreuna cu recomandările ce se extrag din acesta, trebuie înțeleasă și interpretată ținând cont de următoarele:

• analiza costurilor pe ciclul de viață nu este o știință exactă;
• rezultatele analizei LCC nu pot fi niciodată mai precise decât datele de intrare, în special estimările și ipotezele legate de timp și cost;
• precizia rezultatelor este dificil de măsurat datorită metodelor statistice folosite;
• analiza LCC necesită modelarea mai multor scenarii, în concordanță cu analiza de risc pe tipul de echipament analizat și pe întreaga investiție, pentru a concorda variabilele de timp și cost.

 

În principal, metodologia costurilor pe ciclul de viață este utilizată pentru a evalua impactul producerii, funcționării și dezafectării unui bun pe întregul său ciclu de viață, în special din punct de vedere financiar și economic.

Deciziile de investiții au la bază opțiunile care oferă combinația performanță – cost cea mai atractivă obținută prin compararea alternativelor ce îndeplinesc cerințe funcționale identice.

 

Concluzii și sugestii

Așa cum arata practica studiile de detaliu realizate de-a lungul timpului, rezultatele unui studiu nu diferă și nu aduc concluzii care sa schimbe cunoștințele actuale generale cu privire la eficiența unui sistem în comparație cu un altul.

Cu toate acestea însă, având un calcul personalizat pe o soluție acceptată, se poate merge în detaliu și analiza orice posibilitate de optimizare a costurilor pe o soluție dată.

 In literatura de specialitate se fac studii de caz și sunt disponibile statistici și rezultate dar, în general studiile se fac pe situații ipotetice iar rezultatele nu reflectă decât într-o anumită proporție realitatea.

Sunt de asemenea studii realizate pe cazuri concrete, dar geografic și geopolitic fiind situate în locații în care, realitățile au o cu totul altă influență decât cele de pe plan local.

In ceea ce privește actualul exercițiu, atât estimările cât și prezumțiile folosite sunt luate din practica cotidiană, din urmărirea comportamentului în timp a instalațiilor și sistemelor, din analiza funcționării reale a unor sisteme ce lucrează în același habitat.

In privința soluțiilor analizate, având în vedere costul mare de implementare a unei soluții economice am fi inclinați să propunem alegerea mixtă prin îmbinarea unor tehnologii moderne cu cele clasice.

Ce trebuie înțeles este și faptul că eficiența și randamentul maxim al unui sistem nu este atunci când acesta funcționează sub parametrii ci peste o valoare sub care randamentul scade sub limita acceptata a eficienței.

De multe ori se pot obține economii prin gestionarea rațională a unor sisteme simple, clasice care făcute fiind să lucreze cât mai mult la un randament crescut devin mai performante decât soluții neconvenționale.

Implementarea unui sistem de automatizare tip BMS care sa optimizeze funcționarea ansamblului format din Chiler, Cazan și CTA împreuna cu utilizarea grinzilor de răcire poate fi o soluție la fel de buna ca și adoptarea unui mix de pompe de căldură cazane și chilere la un cost mult mai mic.

Practica arata că independent de performanța echipamentelor, în lipsa unor activități de întreținere in conformitate cu prescripțiile tehnice, randamentul si costurile de exploatare au mult de suferit si duc la o creștere exponențiala a costului duratei de viață a unui echipament.

 

Referințe:

–      Life Cycle Cost Tutorial – H. Paul Barringer (Barringer & Associates, Inc.  Humble TX) and David P. Weber (D. Weber Systems, Inc. Mainville, OH)

–      METODOLOGIE DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR – Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 126bis din 21/02/2007

–      PRINCIPII DE BAZĂ PRIVIND METODOLOGIA COSTURILOR PE CICLUL DE VIAŢĂ AL CONSTRUCŢIILOR LA NIVEL EUROPEAN – Silviu LAMBRACHE ACS inginer, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă URBAN-INCERC, Sucursala INCERC București, Secția Economia Construcțiilor

–      The Life Cycle Cost Analysis – Stanford University Robert Reidy, Megan Davis, Regina Coony, Scott Gould, Chuck Mann, Bijendra Sewak, Allan Daly, Scott Lewis

–      Pump Life Cycle Costs: A Guide to LCC Analysis for Pumping Systems – Hydraulic Institute, Europump, and the US Department of Energy’s Office of Industrial Technologies (OIT).

–      1999 ASHRAE Handbook—HVAC Applications, Atlanta: American Society of Heating, Refrigerating and Air-Conditioning Engineers.

–      School life cycle cost studies and case histories – Building Owners and Managers Association International KUC (Kentucky Utilities Company). 1995, Lexington Kentucky Utilities Company.

–      Schools: Preventive maintenance actions and total maintenance costs. – ASHRAE Transactions – Martin, M.A., D.J. Durfree, and P.J. Hughes. 1999.

–      Mechanical Cost Data, 21st Annual Edition (HVAC and Controls). Kingston, Mass.: R.S. Means Company, Inc.

–      The NIST building life cycle cost program, Version 4.3 user’s guide and reference manual (NISTIR 5158-3). – Washington, D.C.: National Institute of Standards and Technology.

–      Life cycle costing manual for the Federal Energy Management Program, NIST Handbook 135.Washington, D.C.: National Institute of Standards and Technology.